Serviciile de transport din Republica Moldova

Ramura transportului este ramura care asigură mobilitatea cetățenilor și viața economică a unei țări. Pentru serviciile de transport se duce o luptă puternică internațională. Republica Moldova are șansa de a fi parte a acestei ramuri. „Avem o recuperare bună a ramurii transportului după criza pandemică din 2020. Important acum este să asigurăm dezvoltarea acestei ramuri, fără de care nu este posibilă creșterea economică a țării”, a declarat Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, în cadrul ediției de vineri, 10 martie, a emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”.

Potrivit expertului, ramura transportului în Republica Moldova se împarte în două categorii: 1) transportul de mărfuri (75%); și 2) transportul de pasageri (25%). Această ramură, până în 1988 a fost în continuă creștere, însă din 1988, 1989 și 1990 a început declinul ei, care a continuat până în 2001, când a ajuns la 1/5 din maxima istorică și cam jumătate din ceea ce a fost în 1995. După 2001 a crescut ușor, creștere care a durat până în 2008. Criza din 2009 din nou a dus ramura în jos, cu aproape 30%, din cauza scăderii transportului de mărfuri. După 2009 a fost în creștere până în 2020, când, la fel, a fost dus în jos ramura transportului. „Scăderea nu a fost atât de mare, deoarece a scăzut cel mai mult transportul de pasageri, cel de mărfuri practic nu a fost afectat. Au urmat doi ani de recuperare, 2021 și 2022, și estimativ, în prezent, avem cu peste 20% mai mult decât ceea ce am avut în 1995”, a spus expertul. 

Veaceslav Ioniță spune că în 2005, 1/3 din tot volumul de servicii ale ramurii transportului de mărfuri și călători era organizat de către sectorul privat, iar 2/3 – de către sectorul public. În prezent, 86% din toată ramura transportului este gestionată de către sectorul privat, care domină în ramura avia, taxi, autobuze/microbuze. Sectorul public gestionează în mare parte transportul naval, cel feroviar și de troleibuze. 

În opinia sa, transportul aerian are cea mai mare contribuție la transportul pasagerilor. Până în 2013 transportul aerian moldovenesc era la nivel de 0,8 miliarde de pasageri kilometri. Din 2013 am avut o creștere fenomenală. După anularea regimului de vize, moldovenii au început să circule foarte intens. S-a ajuns la 2,4 miliarde de pasageri kilometri în 2019. A urmat o cădere de până la 0,7 miliarde în 2020, din cauza restricțiilor pandemice. În 2021 s-a recuperat până la 1,4 miliarde, iar în 2022 – până la 2 miliarde de pasageri kilometri. 

„Problemele care sunt în domeniul avia din Republica Moldova este greu să spui că au un substrat economic. Mai degrabă sunt de ordin politic și de management. Atunci când ai o piață care atât de rapid se recuperează, ai o cerere de servicii mare și să nu poți opera, o companie avia nu poate lucra, iar alta pleacă din țară, această stare de lucruri ridică multe întrebări. Nu cred că sunt probleme pe dimensiunea economică, cât sunt pe dimensiunea politică și de administrare”, a opinat expertul.

Economistul afirmă că după numărul de pasageri, până în 2009 s-a ajuns la 460 de mii de pasageri transportați anual cu transport avia. În 2013 – la 655 de mii. Ulterior, au urmat câteva creșteri explozive, ajungând la 1,6 milioane de pasageri în 2017, 2018. Din cauza crizei din 2020, au fost transportați pe cale aeriană doar 385 de mii de pasageri. Minimul din ultimii 15 ani. În 2021 s-a recuperat până la 838 de mii de pasageri, iar în 2022 – la 1,2 miliarde de pasageri. „Anul 2023 trebuia să fie anul când noi am fi putut depăși recordul înregistrat în 2019. Însă având această incertitudine pe care o avem în prezent, și este greu să dăm vina pe războiul din Ucraina, dar cel mai probabil avem o problemă de management la companii. Astfel, avem o situație în care riscăm că o piață care se recuperează atât de rapid, să nu se mai recupereze”, a atenționat economistul. 

Legat de transportul de mărfuri, analistul economic a subliniat că Republica Moldova în 2022 a exportat multă marfă din și înspre Ucraina. În 1995, doar ca volum a transportat 54,2 milioane de tone de marfă, scăzând până la 27,8 milioane de tone în 1999. A urmat o recuperare, până la criza din 2009, care a dus ramura în jos, la 26 de milioane de tone de marfă. Deși a fost criză în 2020, transportul de pasageri a avut o scădere semnificativă, iar la cel de mărfuri – căderea a fost aproape neobservată. În 2022 s-a ajuns la 53,4 milioane de tone, estimativ nivelul din 1995.

Vorbind despre ceea ce s-a întâmplat în Republica Moldova cu transportul de mărfuri începând cu anul 1970, expertul a afirmat că în 1970, Republica Moldova transporta 11,6 miliarde de tone km de mărfuri. Recordul a fost atins în 1985 – de 18,9 miliarde de tone km de mărfuri. A urmat o cădere puternică de peste 3 ori până în 1995 – la 5,7 miliarde de tone km de mărfuri, dintre care 25% erau transportate de către întreprinderi din stânga Nistrului, restul 75% de către companii din dreapta Nistrului. După 1995 transportul din stânga Nistrului practic a dispărut. Practic nu a mai exportat mărfuri. Dacă dețineau cândva 25% din volumul mărfurilor transportate, acum sunt cam 3%. În trecut, 90% din toate mărfurile din stânga Nistrului erau transportate pe cale feroviară, după 1997 nu au mai putut utiliza calea feroviară deoarece nu se afla în câmpul legal al Republicii Moldova și practic industria transportului de mărfuri din stânga Nistrului a dispărut. Cu transportul de pasageri este o situație puțin mai bună, dar nu cu mult.

„Regimul separatist de la Tiraspol, din multele rele pe care le-a făcut acolo, practic a distrus tot ce înseamnă ramura transportului din regiune. Cetățenii, dar în mod special agenții economici din stânga Nistrului, utilizează astăzi transportul din partea dreaptă a Nistrului. Fără transportul de mărfuri asigurat de companiile din dreapta Nistrului, regiunea separatistă nu are nici o posibilitate de a realiza comerțul internațional. De aceea, estimăm că în 2022 volumul transportului de mărfuri este de circa 8,1 miliarde de tone km. Dar acest volum, în proporție de 97% este asigurat de către companiile din dreapta Nistrului. În stânga Nistrului pe această dimensiune practic a dispărut viața economică. Această izolare a regiunii transnistrene a dus la falimentarea ramurii de transport, care este un indicator al dezvoltării și al bunăstării. Dacă nu se duc mărfuri, dacă nu circulă oamenii, înseamnă că economia este moartă, înseamnă că nu se întâmplă nimic acolo”, a afirmat expertul. 

Referitor la transportul feroviar, economistul a menționat că până în 1990 era circa 90% din tot transportul de mărfuri. Dacă în 1995 se transportau pe cale feroviară 13,1 milioane de tone anual, în 2003 s-a ajuns la 14,7 milioane de tone de mărfuri anual. După 2003, a urmat o cădere continuă până în 2020, când volumul de mărfuri exportat cu trenul era de 2,9 milioane de tone de mărfuri anual. În 2022 a reuși să crească până la 3,8 milioane de tone de mărfuri, datorându-se în mare parte războiului din Ucraina și producției agricole mari, care a trebuit să fie transportată pe cale feroviară. 

Potrivit expertului, serviciile moldovenești de transport sunt și exportate. Companiile din Republica Moldova lucrează pentru a oferi servicii de transport în afara țării. În 2022 s-au exportat servicii de transport la nivel de 480 de milioane de dolari, după ce în 2020 ramura s-a prăbușit până la 250 de milioane de dolari. „Estimăm că în 2022, transportul de pasageri a fost de 95 de milioane de dolari, iar cel de mărfuri – de 340 de milioane de dolari”, a menționat expertul.

Sursa de informație: https://ionita.md/2023/03/10/090-analize-economice-serviciile-de-transport-din-republica-moldova/

Notă! Preluarea textelor de pe pagina www.lagazzette.md se realizează în limita maximă de 1600 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.lagazzette.md sunt protejate de Legea cu nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor Lagazzette se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.