Savanţii moldoveni au elaborat metode de refacere a solurilor cernoziomice

Agricultura poate conserva și chiar reface gradual solurile cernoziomice. Este ideea centrală

a noii lucrări „Management durabil și rezilient al solurilor de cernoziom”.

Publicaţia a fost editată recent de doctorul habilitat, profesorul cercetător Boris Boincean,

director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecția” din Bălţi, şi

David Dent, de la Chestnut Tree Farm House, Forncett End, Norfolk, Marea Britanie.

Boris Boincean și David Dent indică în această publicaţie ruptura care a apărut între

ecosistemele naturale și terenurile cultivate, analizează practicile care duc la degradarea

solurilor de ciornoziom.

Autorii nu numai că iau în considerare pajiștile, sub care s-a format cernoziomul,

ca standard pentru evaluarea practicilor agricole curente, ci sugerează şi cum poate să

devină agricultura mai asemănătoare cu ecosistemul natural preexistent.

Două soluţii de realizare a acestui deziderat sunt scoase în evidenţă în mod special –

diversificarea culturilor și reducerea sau eliminarea completă a lucrării solului.

Primul teren pe care se testează soluţii de intensificare sustenabilă a cultivării cernoziomului

este Institutul „Selecţia” din stepa Bălţilor, din Republica Moldova.

Or, dintre toate ţările din lume, ţara noastră are cel mai ridicat procent de soluri

cernoziomice. Și așa cum s-a întâmplat peste tot cu cernoziomul, solurile din Republica

Moldova au suferit degradare. Astfel, agricultorii din Moldova au eliminat aproape total

leguminoasele furajere perene din procesul de rotaţie și conţinutul de materie organică din

sol este în continuă scădere.

Institutul „Selecţia” urmărește combaterea acestei scăderi. Începând din 1962, un grup mare

de cercetători și tehnicieni ai institutului a evaluat efectele directe și interactive ale lucrărilor

agricole, fertilizării, diversificării și rotaţiei culturilor asupra sănătăţii solului, eficienţei

utilizării resurselor și productivităţii. Ei au primit ajutor suplimentar de la colegii lor de la

Catedra de resurse naturale și agroecologie de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din

Bălţi.

O serie de sugestii utile și recomandări au fost formulate de cercetători și oameni de știinţă

de la Centrul pentru Managementul și Sechestrarea Carbonului (Carbon Management and

Sequestration Center) și din centre de cercetare și educaţionale din estul și vestul Europei,

Rusia, Canada și SUA.

Pentru detalii:

Boris BOINCEAN,

Director interimar al Institutului de Cercetări pentru Culturile de Câmp „Selecţia”

Sursa de informație: transmis un comunicat pe posta electronică lagazzette@gmail.com

 

Notă! Preluarea textelor de pe pagina www.lagazzette.md se realizează în limita maximă de 1600 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.lagazzette.md sunt protejate de Legea cu nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor Lagazzette se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.