Piața muncii – cînd 6 din 10 doar încadrați în muncă despre care ridicare a econmoiei poți vorbi?

Circa 4 din 10 tineri sunt ocupați, iar 6 din 10 sunt inactivi

Conform rezultatelor Anchetei Forței de Muncă, în raport cu statutul activității curente peste o treime din tinerii cu vârsta de 15-34 ani au fost ocupați (36,3% sau 248 mii persoane), adică aveau un loc de muncă, circa 2,0% (13 mii) erau șomeri și restul, 61,7% (circa 421 mii), erau inactivi din punct de vedere economic (persoane în afara forței de muncă). În rândul celor din urmă, peste 40,0% erau încadrați în sistemul național de învățământ.

Femeile tinere care nici nu lucrează și nici nu învață dețin ponderi net superioare în comparație cu bărbații

Fiecare al șaselea tânăr în vârstă de 15-24 ani (17,6%), peste un sfert din tinerii de 15-29 ani (26,0%) și fiecare a cincea persoană în vârstă de 15-34 ani (21,2%) nu au fost cuprinși nici în procesul de educație (formal sau non-formal), nici în ocupare (Tinerii NEET – Not in Education, Employment or Training). Pentru toate trei grupe de vârstă, valoarea acestui indicator a fost mai înaltă în rândul femeilor în comparație cu bărbații.

Peste 5% din tinerii ocupați sunt în același timp încadrați în învățământ, iar fiecare al 4-lea are un loc de muncă informal

Printre persoanele tinere (15-34 ani) ocupate, patru din cinci (80,8%) au lucrat în calitate de salariat, iar 5,0% dintre aceștia concomitent cu activitatea de muncă au urmat și o instruire (formală) în cadrul sistemului național de învățământ.

Circa o pătrime din tineri (22,4%) aveau locuri de muncă informale, iar în rândul tinerilor salariați 8,0% lucrau fără contracte individuale de muncă (munca nedeclarată). Practica de angajare fără perfectarea contractelor individuale de muncă (în baza unor înțelegeri verbale) a fost mai frecventă printre bărbații salariați (11,3%), decât femeile salariate (4,0%).

Fiecare a 7-a persoană tânără ocupată (13,6%) a declarat că ar dori să schimbe situaţia în raport cu locul actual de muncă pe motiv că nu este satisfăcută de nivelul remunerării (situaţie inadecvată în raport cu venitul).

Rata de ocupare la tinerii de 15-24 ani, rata de ocupare a constituit doar 16,3%, pe când la cei de 25-29 ani și 30-34 ani indicatorul a înregistrat valori de 3 ori mai înalte (49,2% și, respectiv, 51,0%), fiind practic mai mare decât media pe total țară (38,8% pentru populația de 15 ani și peste).

Rata șomajului la tineri este mai înaltă față de media pe țară

Rata șomajului printre tineri a fost mai mare în comparație cu alte grupe de vârstă sau media la nivel de țară. Astfel, în anul 2020 rata șomajului conform definiției BIM⁵ la tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani a fost de 5,1%, la tinerii în vârstă de 15-24 ani, respectiv, 10,9% și la tinerii în vârstă de 15-29 ani – 6,2%, în timp ce media pe țară a constituit 3,8%. În șomaj de lungă durată (12 luni și mai mult) s-au aflat 6,5% din totalul șomerilor de 15-34 ani. Valoarea acestui indicator tinde să scadă în ultimii ani (de la 29,5% în 2015 la 13,0% în 2019).

Printre tinerii șomeri mai mult de jumătate erau bărbați (57,4%) și circa două treimi din mediul urban (64,9%).

Un nivel de instruire scăzut și mediu⁶ determină o rată a șomajului mai mare

În funcție de nivelul de instruire absolvit, rata șomajului a înregistrat valori mai ridicate în rândul tinerilor cu nivel de instruire scăzut – 6,7%, urmați de tinerii șomeri cu nivel mediu – 5,2% și cei cu nivel de instruire superior – 4,0%.

Doi din cinci tineri în afara forței de muncă sunt elevi sau studenti și fiecare al 4-lea este persoană care îngrijește de familie

Circa două treimi (61,7%) din tinerii cu vârsta cuprinsă între 15-34 ani erau inactivi din punct de vedere economic. În rândul acestora au predominat elevii și studenții (40,8%). În afară de elevi și studenți, o categorie importantă au format-o persoanele care îngrijesc de familie (persoanele casnice) (24,4%). Majoritatea persoanelor casnice au format-o femeile (98,6%). Altă categorie din rândul inactivilor au format-o persoanele (declarate de gospodării) ca fiind plecate peste hotare la lucru sau în căutare de lucru pentru o perioadă mai mică de un an (11,5%), numărul celor din urmă fiind în descreștere față de 2019 (respectiv, 12,8%). În rândul altor persoane inactive s-au mai regăsit persoanele care nu lucrează și nu caută un loc de muncă în Moldova, deoarece deja au un loc de muncă peste hotare, sau care planifică să lucreze peste hotare (14,1%, comparativ cu 12,8% în 2019). Sursa de informație: https://statistica.gov.md/newsview.php?l=ro&idc=168&id=7072&parent=0

Notă! Preluarea textelor de pe pagina www.lagazzette.md se realizează în limita maximă de 1600 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.lagazzette.md sunt protejate de Legea cu nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor Lagazzette se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.