Întreținerea copiilor minori – măsuri de asigurare. Legea versus practica.

În cadrul raporturilor patrimoniale dintre părinți și copii, un loc central îl ocupă obligația părinților să-și întrețină copiii minori și copiii majori inapți de muncă care necesită sprijin material.

Art.533 din Cod Civil Român, descrie că, pensia de întreținere se plătește în rate periodice, la termenele convenite de părți sau, în lipsa acordului lor, la cele stabilite prin hotărâre judecătorească, iar prin art.529 al aceluiași articol, se prevede expres: întreținerea este datorată potrivit cu nevoia celui care o cere și cu mijloacele celui care urmează a o plăti.

  Legislația Uniunii Europene descrie conceptul de întreținere sub următoarea formă: întreținerea include, de asemenea, studiile și pregătirea profesională a creditorului obligației de întreținere până la majorat și chiar și ulterior, în cazul în care acesta se află încă în perioada studiilor din motive independente de voința sa. În cazul desfacerii căsătoriei, în cursul procesului de separare de drept sau de divorț există posibilitatea de a solicita întreținere pentru copiii care trăiesc la domiciliul familial și care nu sunt independenți din punct de vedere financiar.

Întreținerea cuprinde cheltuielile legate de sarcină și de naștere, cu excepția cazului în care acestea sunt acoperite din alte surse.

Obligația reciprocă de a acorda întreținere se aplică pe deplin între:

1. – Soți.

2. – Ascendenți și descendenți.

  Frații sau surorile își datorează exclusiv asistența necesară traiului, în cazul în care această asistență este necesară din motive independente de voința creditorului obligației de întreținere, și include, dacă este necesar, asistența necesară pentru studii.

   Practica însă, demonstrează cu totul altceva, cauzele sunt diverse, fie nu suntem informați corect, fie calea pe care dorim să mergem este una greșită, fie soluția care ni se aduce la cunoștință este una greșită, Important, cred că, pe lîngă faptul că merge la un specialist, urmează să ne informăm și noi personal, să fim “citiți” cum se spune în popor, asta ar crea un mediu sănătos, atît de trai, cît și de soluționare a conflictelor, dar poate astea nici nu ar fi. Mai puține vorbe, trecem la practică:

Un prim exemplu,

…în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de E.B. împotriva lui V.D., intervenient accesoriu Direcția Generală Asistență Socială şi Protecția Familiei Cahul cu privire la stabilirea domiciliului copilului minor, încasarea pensiei de întreținere a copilului minor, perfectarea actelor de stare civilă şi de călătorie pe numele copilului minor, fără acordul autentificat notarial al tatălui. La 08 decembrie 2017 E.B., reprezentată de avocatul S.B., a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui V.D., solicitând stabilirea locului de trai al copilului minor XXX, născută la XXX împreună cu mama E.B.; încasarea în beneficiul reclamantei a pensiei de întreținere pentru copilul minor, în sumă fixă de 1500 de lei lunar din salariu şi/sau alte venituri ale pârâtului, cît și încasarea cheltuielilor de judecată.

Instanța de apel a reținut calitățile personale a părților, în vederea verificării corectitudinii stabilirii domiciliului copilului minor, și anume a specificat că potrivit cererii de chemare în judecată unul din motivele de bază pentru care E.B. s-a separat de V.D. este comportament agresiv al acestuia față de ea și copilul ei din prima căsătorie. Faptul comportamentului agresiv al apelantului se confirmă prin ordonanța de protecție eliberată E.B. și copilului minor, în privința lui D.G., eliberată de către autoritățile competente din Italia. Mai mult decît atît, materialele dosarului nu se regăsesc probe care ar demonstra existența unui litigiu dintre părți pe teritoriul Italiei, precum și nu se regăsește nici o hotărâre a autorităților statului respectiv în acest sens. Instanța de apel a reținut prevederile art. 3 alin. (2), (5) al Legii cu privire la ieșirea și intrarea în Republica Moldova nr. 269-XIII din 09 noiembrie 1994, în vigoare din 26 ianuarie 1995, cu modificările ulterioare, care statuează că copiilor în vârstă de până la 18 ani și persoanelor supuse măsurii de ocrotire judiciare sub forma tutelei li se eliberează pașapoarte în temeiul cererii unuia dintre reprezentanții lor legali. În cazul în care unul dintre părinții copiilor în vârstă de până la 18 ani nu acceptă ieșirea acestora din Republica Moldova, refuzul se contestă în instanța judecătorească de drept comun competentă. Cît privește dreptul justițiabilului „de a fi auzit de o instanță”, garantat de art. 6 § 1 al Convenției Europene a Drepturilor Omului, instanța notează că obligația de a motiva o hotărâre judecătorească poate varia în funcție de natura deciziei în cauză (a se vedea inter alia, Helle vs Finlanda, 19 decembrie 1997, parag.55; Hansen vs Norvegia, 2 octombrie 2014, parag.71-74). În acest sens instanța (Curtea Supremă de Justiție) consideră inadmisibil recursul declarat de V.D. Încheierea fiind irevocabilă.

Un alt exemplu,

….în cauza civilă la cererea de chemare în judecată depusă de V.G. împotriva R.N. privind modificarea modalității de plată a pensiei de întreținere a copilului minor și încetarea plății pensiei pentru întreținerea fostei soții.

La 01 noiembrie 2018 V.G. a înaintat cerere de chemare în judecată împotriva R.N. privind modificarea modalității de plată a pensiei de întreținere a copilului minor și încetarea plății pensiei pentru întreținerea fostei soții. Prin hotărârea din 29 ianuarie 2018 a Judecătoriei Bălți, sediul Sîngerei s-a dispus încasarea din contul său în beneficiul R.N. a pensiei pentru întreținerea copilului minor XXX, născut la XXX, în mărime de 1/4 din salariu sau alte venituri, începând cu 06 decembrie 2017 până la atingerea majoratului de către copil. La momentul înaintării acțiunii în instanța de judecată de către R.N. privind încasarea pensiei pentru întreținerea copilului minor și fostei soții, dânsul avea venituri pe care la moment nu le mai realizează. După pronunțarea hotărârii judecătorești și pe parcursul executării acesteia, din iunie 2018 starea materială s-a înrăutățit radical, la 21 iunie 2018 fiindu-i stabilit grad de dizabilitate, fără dreptul de a munci, s-a stabilit pensie pentru dizabilitate în mărime de 287 de lei pentru gradul II de invaliditate. Deoarece are o situație financiară instabilă, solicită modificarea modalității de încasare a pensiei de întreținere a copilului minor și stabilirea acesteia într-o sumă bănească fixă plătită lunar în mărime de 400 de lei, or menținerea încasării pensiei de întreținere sub forma unei cote-părți din salariu și/sau alte venituri, poate avea loc doar când părintele este angajat în câmpul muncii și dispune de un salariu și/sau alte venituri stabile. Pentru a decide astfel, instanța de fond a concluzionat că reclamantul nu a probat schimbarea stării financiare, care ar duce la micșorarea cuantumului pensiei de întreținere a copilului minor și scutirea de la plata pensiei de întreținere a fostei soții, care îngrijește copilul minor, or doar în baza declarațiilor părții, a certificatului care confirmă primirea alocației și a suportului financiar, certificatului Primăriei c.Sîngereii Noi, și informația privind lipsa cărorva rulaje doar de la BC „Victoriabank” SA, nu se confirma în ansamblu starea financiară dificilă a reclamantului, or ultimul nu a prezentat instanței probe concludente și pertinente ce ar confirma veridic situația sa financiară. Mai mult, reclamantul în cadrul examinării cauzei civile despre stabilirea pensiei de întreținere a copilului minor a declarat că primește din partea statului Israel pensie de dizabilitate în mărime de 800 dolari SUA, iar invocând schimbarea situației financiare, în sensul înrăutățirii acesteia, nu a probat faptul că nu mai primește suma enunțată. Instanța a concluzionat că deși reclamantul indică asupra faptului că nu dispune de surse materiale proprii care i-ar permite întreținerea sa și a copilului său, acesta nu a prezentat probe suficiente în susținerea celor invocate. Or, referirea la maladia pe care o deține, nu denotă imposibilitatea achitării pensiei de întreținere a copilului și nici nu denotă imposibilitatea de a fi angajat în câmpul muncii. Și în acest caz, instanța consideră inadmisibil recursul declarat de V.G.

Un al treilea exemplu,

…în cauza civilă, la cererea de chemare în judecată depusă de E.A. împotriva lui D.G. cu privire la majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori.

La 02 decembrie 2018, E.A. a depus cerere de chemare în judecată împotriva lui D.G. cu privire la majorarea cuantumului pensiei de întreținere a copiilor minori. A specificat că în prezent pârâtul nu este angajat în câmpul muncii şi deoarece acesta are un venit neregular, în conformitate cu art. 76 Codul familiei, consideră că urmează a fi încasată pensia de întreținere a copiilor minori în într-o sumă bănească fixă. Reclamanta a indicat că conform informaţiei Biroului Naţional de Statistică RM, pentru copiii în vârsta mai mare de şapte ani, care locuiesc în localitate sătească mărimea minimului de existență pentru un copil constituie 1 986 de lei, pentru ambii părinţi, adică de la pârât urmând a fi încasată suma în mărime de 993,45 de lei pentru fiecare copil. A afirmat că în prezent copii au crescut şi au nevoie de cheltuieli suplimentare pentru întreținere, îmbrăcăminte, alimentație, educaţie, ocupații suplimentare la diferite discipline, secții sportive, însă mărimea pensiei de întreținere nu permite educarea integrală a copiilor. Reclamanta a solicitat modificarea mărimii pensiei de întreținere stabilite de către instanţa judecată şi încasarea pensiei de întreținere într-o sumă bănească fixă în beneficiul ei pentru întreținerea copiilor minori XXXXX în mărime de 993,45 de lei/ lunar, pentru fiecare copil până la vârsta de 18 ani. Mai mult, Colegiul a considerat neîntemeiate şi argumentul apelantului precum că în cazul dat, s-a schimbat starea familială a lui D.G., întrucât el s-a căsătorit şi la 14 decembrie 2014 s-a născut fiul lui şi în baza legii este obligat să întrețină încă un copil. Prin materialele dosarului veridic s-a dovedit precum că D.G., este tată al copiilor minori XXXXX, iar conform legislaţiei în vigoare, părinţii au drepturi şi obligaţii egale faţă de copii, indiferent de faptul dacă copiii sunt născuți în căsătorie sau în afara ei, dacă locuiesc împreună cu părinţii sau separat. În circumstanțele menționate, completul Colegiului civil, comercial și de contencios administrativ al Curții Supreme de Justiție ajunge la concluzia de a recunoaște recursul declarat de D.G.ca fiind inadmisibil.

În concluzie, putem menționa faptul că, indiferent de situația în care sunteți, suportul juridic acordat depinde foate mult și de aptitudinele dvs., or informarea și educația sunt cele mai importante pîrghii care vă pot veni în ajutor, abuzați de ele la maxim.

Material realizat și susținut de marca comercială JUSTSTUDIUMANIMA® (serviciile juridice mai aproape de consumator)

Notă! Preluarea textelor de pe pagina www.lagazzette.md se realizează în limita maximă de 1600 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.lagazzette.md sunt protejate de Legea cu nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor Lagazzette se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.