Casele de cultură abandonate, muzeele sătești și bibliotecile publice: Cum sunt transformate în centre culturale și creative

 Casele de cultură abandonate, muzeele sătești și bibliotecile publice: Cum sunt transformate în centre culturale și creative

Sectorul cultural descentralizat din Republica Moldova cuprinde 1228 de case şi cămine de cultură, 1383 de biblioteci, 117 muzee, 109 instituţii de învăţământ artistic extraşcolar, 35 de direcţii/secţii cultură, 4000 de formaţii artistice de amatori, circa 800 de elemente de patrimoniu cultural imaterial, peste 10000 de monumente de patrimoniu cultural imobil şi 500000 de obiecte de patrimoniu cultural mobil, ceea ce constituie un volum enorm de resurse umane şi materiale implicate.

În ultima perioadă se observă o tendință de reformare a acestui sector. Cea mai vizibilă este reformarea bibliotecilor publice, care prinde culoare, iar de la an la an, aceste instituții stabilesc recorduri în ceea ce privește numărul de vizitatori și proiectele dezvoltate de aceastea în localitățile din țară.

Muzeele sătești și casele de cultură abandonate 

Făcând o raită prin satele Moldovei, poți ușor observa căsuțe sau chiar clădiri care oferă un suflu de cultură. Amplasate fie în centrul localității, fie pe o stradă principală a satului, puținele muzee sătești și case de cultură care reanimează atmosfera și perturbă rutina localnicilor.

De-a lungul anilor, multe case de cultură au fost distruse și transformate în depozite, considerându-se că oamenii n-au nevoie de pre multă cultură, iar astăzi în Republica Moldova nu fiecare localitate își permite să aibă o casă de cultură, iar cele care își permit, strâng la minim bugetul, cauzând astfel dispariția centrelor culturale – alinare pentru cei vârsnici și ocupație extracurriculară pentru copii și tineri. Așa se face că în unele case de cultură din țară activează cercuri de muzică, dans, sunt organizate șezători și, periodic, casa de cultură este cea care-i adună pe oameni la un loc, cel mai des, la sărbători.

Casa raională de Cultură din Anenii Noi

„Un centru raional fără o casă de cultură e ca și cum ar fi fără suflet”, spune șeful Secție Cultură și Turism Consiliul Raional Anenii Noi, Vasile Moroșanu, și pe bună dreptate e așa. Casa de cultură din orașul Anenii Noi e spațioasă, însă tot neîncăpătoare rămâne atunci când la festivaluri și concerte se adună lume din tot raionul.

O casă de cultură nu este destinată doar pentru a găzdui evenimente culturale, ci și pentru pregăti colective, ansambluri, a cultiva și a descoperi talente. În cadrul centrului cultural din Anenii Noi activează ansambluri de muzică și dans, artiști populari care transmit obiceiuri precum brodatul, croșetatul, împletitul cu lozie, ţesutul covoarelor și cioplitul în lemn.

În sălile de creație se strâng colective de copii din tot raionul, care își petrec timpul util și cu folos, iar după ce „au învățat meserie” de la artiști, urcă pe scena Casei de Cultură și își demonstrează capacitățile dobândite.

Pentru a-și face talentele cunoscute, autoritățile publice locale organizează de asemenea festivaluri la care invită colective artistice din toată țara și chiar internaționale. Așa au luat naștere la Anenii Noi festivalurile și concursurile de muzică și joc.

Bunăoară, Festivalul-concurs Internațional „Cântă Inima” se bucură de popularitate și continuitate din anul 1995, iar în decursul celor 20 de ani, la acesta au luat parte peste 1000 de tineri talentați din întreaga republică și circa 300 de participanți care au reprezentat diferite țări ale lumii precum România, Ucraina, Estonia, Lituania, SUA, Armenia, Letonia, Irlanda, Rusia, Germania, Polonia, ș.a.

Fiind unul dintre cele mai însemnate activități culturale ale raionului Anenii Noi, dar și din republică, Festivalul „Cântă Inima” a devenit un ambasador prin care Moldova se face cunoscută peste hotarele ei.

Sursa de informaţie : https://www.culturepartnership.eu/ro/article/casele-de-cultura-abandonate

 

Notă! Preluarea textelor de pe pagina www.lagazzette.md se realizează în limita maximă de 1600 de semne. În mod obligatoriu, în cazul paginilor web, ÎN LEAD, trebuie indicat și linkul direct către articolul preluat, iar în text, minim încă un hyperlink la sursa primară. Instituțiile de presă care preiau articole sau imagini pentru emisiuni TV sau radio, vor cita sursa, iar edițiile tipărite vor indica sursa și autorul informației. Materialele de pe www.lagazzette.md sunt protejate de Legea cu nr.139 privind dreptul de autor și drepturile conexe, inclusiv de Codul Deontologic al Jurnalistului din Republica Moldova. Preluarea integrală a materialelor Lagazzette se poate realiza doar în condițiile unui acord prealabil cu redacția.

Related post